Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 30.10.2008
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Claudiu Sere
Titlul articolului: Steaguri secuieşti arborate ilegal pe sedii ale primăriilor din Harghita
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-jurnalul/steaguri-secuiesti-arborate-ilegal-pe-sedii-ale-primariilor-din-harghita-400576.html


De cum intri în judeţele Harghita şi Covasna ai impresia că de fapt eşti în altă ţară, mai precis în Ungaria. Şi asta nu pentru că nivelul de trai pare unul mai mare sau că starea drumurilor este mai bună, ba din contră, ci pentru faptul că pe mai toate sediile de instituţii, fie ele publice sau private, sunt afişate steagurile ţării vecine de peste Tisa sau mai nou un aşa-zis steag secuiesc.

Legea interzice arborarea de steaguri care nu sunt însemne ale vreunui stat, iar cele care reprezintă alte state, în speţă, Ungaria, se poate arbora doar în anumite condiţii, respectiv "pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale", se arată în art. 6 din H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României.

CNS cere arborarea drapelului secuiesc pe clădirile din Secuime
Consiliul Naţional Secuies (CNS) cere autorităţilor locale din Covasna, Harghita şi Mureş să arboreze drapelul secuiesc pe clădirile publice din aceste judeţe locuite preponderent de maghiari.

Preşedintele CNS, Izsak Balazs este decis să solicite în scris primarilor din cele trei judeţe să oficializeze folosirea drapelului albastru-auriu al secuilor prin arborarea lui pe frontispiciile primăriilor şi instituţiilor din subordinea administraţiilor publice locale.

Liderul CNS a menţionat că pe Primăria oraşului Gheorgheni din judeţul Harghita a fost arborat deja acest steag, iar modelul trebuie urmat. "Este o chestiune simbolică, de suflet pentru maghiari” a completat vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba. CNS este o organizaţie neînregistrată juridic, înfiinţată în anul 2003 la Sfântu Gheorghe cu scopul declarat de a milita pentru obţinerea autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc.

Tonul la arborarea aşa zisului steag secuiesc l-a dat primăria comunei Ciumani, care a arborat textila secuiască încă din 2005. Au primăriile din municipiile Gheorgheni şi Miercurea Ciuc. Trebuie spus că un astfel de steag al secuilor se află chiar şi în sala de şedinţă a Consiliului Judeţean Harghita.

La Gheorgheni, primarul a fost atenţionat şi chiar somat de către Prefectura Harghita să înlăture steagul de pe clădirea intituţiei. În schimb primarul Mezei Ianos a decis ca steagul să rămână arborat susţinând că: "prefectul ne-a cerut respectarea legii şi nu înlăturarea steagului secuiesc. Steagul rămâne, deoarece nu este ilegal.

Potrivit legii, în ambele părţi ale stemei României trebuie să se afle tricolorul românesc. Am făcut schimb de locuri, iar acum, pe margine apare steagul secuilor, exact ca şi steagul UE”. Domunul primar se pare că nu cunoaşte prevederile art. 6 din normele de aplicare a legii privind arborarea

Prefectul cere înlăturarea "confecţiilor" textile de pe sediile primăriilor
Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, este de altă părere. Acesta ne-a declarat că a cerut înlăturarea acelei "confecţii textile” şi consideră că legea trebuie să fie respectată de toată lumea. "Nu există steagul secuilor. Acea confecţie textilă nu are nici o definiţie. Atâta vreme cât nu este steagul unui stat, nu poate fi arborat lângă steagul României, nici pentru ocazii deosebite” a afirmat Constantin Strujan.

Acesta a mai spus că va cere tutror primăriilor să înlăture acele "confecţii”, iar cei care nu vor intra în legalitate vor suporta rigorile legii, urmând ca după ce se termină campania electorală, de moş Nicolae să le facă "cadouri” sub formă de... amenzi de până la 50 de milioane de lei vechi.

Şi la Miercurea situaţia este asemănătoare. Viceprimarul Antal Attila consideră că steagul este legal arborat şi că va rămâne în continuare întrucât "aşa am crezut că e bine”. Totuşi acesta a spus că în cazul în care prefectiura le va solicita înlăturarea steagului vor examina motivele acestei solicitări după care vor hotărâ dacă îl vor înlătura sau nu.

Trebuie spus că pe sediul primăriei alături de tricolorul românescşi de confecţia denumită steag al secuilor mai sunt arborate încă trei drapeluri, unul al UE şi două, alb cu o cuuce roşie, ce reprezintă localitatea Miercurea Ciuc.

Aşa cum se poate observa, chiar dacă, deocamdată, nu a fost declarată scriptic autonomia Ţinutului Secuiesc, în fapt această autonomie se desfăşoară din plin.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.